luni, 31 martie 2014

la ofertă

bucăţi din mine. colorate.
unele-s albastre. altele, violet. unele-s strălucitoare. altele, întunecate. unele-s verzi. altele, de culoarea vişinii putrede. unele-s nori. altele, cer senin. unele-s pământ. altele, apă. unele-s bălaie. altele, ochi albaştri.
unele sunt. altele au dispărut. unele vor fi mâine. altele au fost ieri. azi.
ei, da, azi sunt la ofertă bucăţi din mine. colorate. mai puţin, albe. şi mai puţin, roşii. cine mai vrea? cine mai doreşte?
tu, cea din umbră, mai vrei din cele albe? dar nu azi. azi, fără albe. ia, spune-mi, ce-ai făcut cu ele? mi-ai avut grijă? sunt la fel de albe ca atunci când mi le-ai luat fără voia mea? sau le-ai dat culoarea sufletului tău gri?
dar tu, actorule? ce-mi mai fac cele roşii? le-ai aruncat la coşul de gunoi? mda, se impunea. le uzasei într-atât, încât se scursese tot roşul din ele.

cum spuneam, azi sunt la ofertă bucăţi din mine. colorate.
mai puţin, roşii. şi mai puţin, albe.

da. azi chiar sunt la ofertă. bucăţi din mine. colorate.
până şi reclama mea este colorată. maro. şi miroase îngrozitor a reclamă de 2 bani.
recunosc, nu ştiu să-mi fac reclamă. n-am învăţat. nu mi-a trebuit. îmi plăcea scaunul meu din fundul sălii. lumina reflectoarelor nu ajungea niciodată acolo. doar muzica.
dar azi, am ales să ies în lumina reflectoarelor şi să-mi fac reclamă. una maro.

doar azi. bucăţi din mine. colorate.
mâine nu-s. nici poimâine şi nici răspoimâine. mă întorc definitiv la scaunul meu din fundul sălii. unde lumina reflectoarelor nu ajunge niciodată. doar muzica.